HIPNOZA reprezinta starea in care subiectul, datorita interventie unei alte persoane, ajunge sa ignore realitatea exterioara. Este legata de fenomene foarte obisnuite: citirea unui roman fara sa auzi zgomotul din jur, destinderea fara a te gandi la nimic, intrarea intr-un fel de alta stare inainte de a incerca sa bati un record. Cuvantul hipnoza este relativ recent. A aparut pentru prima data in 1862, la douazeci si unu de ani dupa ce cuvantul hipnotism fusese creat, in 1841, de scotianul James Braid, pornind de la cuvantul grecesc hypnos, care inseamna “somn”. Braid inventase acest cuvant pentru a descrie un fenomen uimitor pe care-l descoperise cand isi adormise asistentul, facandu-l sa priveasca fix … gatul unei sticle! Continuindu-si experientele, Braid si-a dat seama ca orice obiect stralucitor are acelasi efect: e suficient ca subiectul sa priveasca fix obiectul si, automat, pupilele i se dilata, apoi pleoapele i se inchid. Subiectul este hipnotizat. Pentru a intelege mai bine hipnoza, este important mai intai sa tinem seama de activitatea creierului omenesc. Creierul uman isi desfasoara activitatea pe patru niveluri diferite. Primul nivel, sau stadiu, este numit beta. Acesta este nivelul constiintei complete. Noi functionam la acest nivel aproximativ 16 ore pe zii. Al doilea nivel este ceea ce denumim alfa. Nivelul alfa corespunde subconstientului si acesta este cel cu care se ocupa hipnoza. Acest nivel este caracterizat printr-un procent de 95-100% eficienta a concentrarii, fata de cel de 25% al nivelului beta. Celelalte doua nivele sunt teta si delta, care caracterizeza somnul superficial respectiv somnul profund.